moved

papuashu.blogspot.com

Blogul s-a mutat

11:45

Incepand cu data de 23.03.08 mi-am mutat blogul aici .

Pentru cei ce ma aveau adaugati in bookmark-uri, blogroll..etc va rog faceti modificarea cu noua adresa : http://papuashu.blogspot.com .

Imi cer scuze pentru eventualele neplaceri si pentru timpul necesar modificarii, dar am considerat ca este cel mai potrivit pentru mine, in consecinta unor probleme de ordin tehnic a domeniului asta am decis dupa cateva saptamani ca e timpul pentru un nou inceput.
Posturile pana la aceasta data (23.02.08) le gasiti aici in vechea arhiva.


As mai avea cateva chestii in cap despre cum as vrea sa se desfasoare activitatea pe noul blog, dar cel mai bine ar fi sa va las pe voi sa descoperiti cu timpul daca aceasta este imbunatatita sau nu.

Multumesc pentru intelegere, sa bem un ou pentru un inceput nou!

Numai bine, papuashu!

Lucruri care imi plac

08:11

Eumir Deodato

A history of evil

11:58

Hai cu măta!

10:08

Nu va lasati inselati de inceputul melodiei, ascultati pana la capat.


Poi chiar ashea' ! Fost ca omu la hypermarketu' de cartier ca oamenile sa fac cumparaturile. Dupa o cafea cu bunicii plec linistit cufundat intr-o stare buna si cu ganduri mari pentru ziua de sambata.
Ajung in locatzia mentionata si da-i cu nervii. BA!, Hais, Cea'!, coate, oameni fara directie, muraturi lasate la cosmetice, cearta la masline ca al' din fatza le cumparase pe toate, unul ca sa ia nijte sticle de ulei varsase alta ....
Nu mai ma concentram la al meu carucior de cumparaturi, deja eram spectator la inevolutia la care noi, romanii am fost supusi. Adica sa vina comunistii aia de francezi sa ne faca noua hipermarketuri, sa 'bage' mii de locuri de munca, sa ne fie mai la indemana sa cumparam, e vina lor ca rafturile sunt prea mici, vina lor ca nu stim sa stam la un rahat de rand, vina lor ca faina este prea sus, vina lor ca nu au pus autocare, trenuri, avioane pt transport gratuit ci doar niste amarate de microbuze.
Ca sa inchei. Coada la cursele de microbuz gratuite (care nu merg de altfel mai mult de 5 km). Se discuta despre starea deplorabila a natiunii, ce lupi de conduc, ce degradare generala a tarii. Se rumega alune de pamant dupa patura de coji de pe jos.
Vine microbuzul in fata cozii. Panica, bataie, impinsaturi intre babe, injuraturi intre mosi, dumnezei si toti viii printre masele, toate astea pentru 5 minute de stat jos.
Daca tot merem pentru un cartof la hypermarket sa o facem in stil mare.
Pai o stana de oi nu o vad altfel condusa. Nu ne mai plangem de lipsa de civilizatie. Noi nu vrem asta de la noi, nu vrem sa realizam.
Noi doar ne plangem si ne bagam carne in congelator.

Mike Thomas 2

12:26

Porniti melodia inainte de citirea postului, asta pentru cei ce nu o faceau deja.


1.

2.

Distante

12:00

Porniti melodia inainte de citirea postului, asta pentru cei ce nu o faceau deja.


Cu miros de frunze arse in nari si calcand printre pasari moarte de frig, am incercat sa scoatem culorile din privelistea monocroma a lui februarie, dintr-un lac inghetat ce stransese numai sticle goale si menajere diverse.
Pustietate urbana.

1.

2.

3.

4.

Sesiune. Final.

23:23

Un grup de cercetatori descopera toata fizica si scriu o carte de 300 de pagini. Se hotarasc sa faca un sondaj ca sa afle in cat timp il vor invata studentii! Merg mai intai la francezi si astia zic ca o invata in 4 luni! Apoi merg in Germania si nemtii spun ca o invata in 2 luni! Si in final ajung in Romania intr-un camin studentesc unde toti erau beti morti! Il trezesc pe unul si il intreaba: "- In cat timp reusesti sa inveti toata cartea asta?" si stundentul nostru: "- BUUEEEYYYY, SCULAREA! MAINE AVEM EXAMEN!!!!

Priviri 2

20:26

Poi stau si ma uit câtre voi zilnic cand veniţi către casa, cand plecaţi când in rîsete va innecaţi.
O vorba o privire, o mângâiere nu imi adresaţi.
Gata, m-am suparat, eu în coteţ m-am imbărcat si nu ies pană nu imi daţi ceva dulce de mâncat.

Privire

23:56



Dupa ultimul examen din iarna asta marcat cu o victorie stralucita a papuashului in fata informaticii tehnice mi-am zis ca este cazul sa mai facem si fotografii.
Pe frig m-am repezit bai nene peste chipurile riverane ale herastraului amortit. Priviri ciudate care parca ziceau "ce dracu faci, nu ma fotografia!", "uite-l si pe asta fotografiaza pasari", "nenea fotografistu' imi faci si mie cateva fotografii?" care este cocalarii ce chiuleau in masa de la grupu scolar pentru pinguini si rate mandarine. Cu statuile am cooperat cel mai bine, ele in general nu au nimic impotriva fotografiilor si nu au telefoane cu muzici moderne.
1.

2.

3.

4.

5.

6.

Apple INC.

20:18

Danube morning

23:04

Brasov

09:49

Lipscani

23:57

Vis

12:48



Ma uit dupa ea, nu o gasesc. O vad in toti de pe strada, in tine, in mine, in oameni grabiti. Traiesc gandindu-ma la ea, ii aud glasul in urechea dreapta si ii simt mirosul pielii.
Imi vine sa imi iau campii, dar ma linistesc.
Ma uit in ochii mei si vad ca ea nu exista.

Sesiune

08:56

Multi ani vor trece pana cand reforma va lasa semne in Politehnica Bucuresti. Multi ani pana cand profesorii vor intelege ca la cursuri nu se vine obligatoriu (ci doar laboratoare si seminarii), ca serviciul este un lucru necesar, ca etica lor cu privire la modul de viata a unui student in an terminal este total neadaptata.
Pana cand vom avea utilaje moderne pe care sa studiem laboratoarele, pana cand profesorii vor avea pregatirea necesara, pana cand acestia vor accepta faptul ca in proiectare injinereasca nu se mai deseneaza cu mana ci cu programe specializate de care bibilica lor nu a auzit, pana cand vom face o facultate moderna, adaptata la modul de lucru al angajatorilor si specializata.

Sa nu iti fie rushine cand te duci la angajare si spui ca singurul lucru pe care il sti este sa invetzi. In conditiile in care bursa nu este cat salariul mediu pe economie si ceea ce stiu dupa ce o termin este sa stiu sa caut ce imi trebuie intr-o carte nu am nici un fel de interes sa ma devotez in totalitate ei, sa vin 8-10 ore pe zi la niste cursuri predate in majoritate de niste profesori indoctrinati, batrani la idei noi si orbi vis-a-vis de tehnica noua.

Muzeul satului

14:16

muzeul taranului roman. in ordinea denumirii dupa cum urmeaza:

muzeul:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.


si taranul roman care nu se desprinde de tulifonul cu 4 jiga de manea si arunca sticle de plastic in casa lipoveneasca..s'asa nu sta nimeni in ea ...
9.

Verde 2

11:12

1.

2.

3.

Impreuna 2

08:37



Te-ai indragostit, ai tanjit dupa ea si ai facut tot ce ti-a stat in puterile tale comode sa fie a ta. Fie ca vei incerca pentru tot restul vietii sa o impresionezi, fie ca dragostea a venit de la sine ori ca ea a crezut in dragoste la prima vedere sau tu intr-un moment de slabiciune ai acceptat-o ca victima colaterala a propriilor probleme, indiferent, acum sunteti impreuna de ceva timp si lucrurile merg de la sine.
Ai petrecut atat de mult timp cu ea incat ati uitat de propriile individualitati, de propriile personalitati. Acum nu trece zi fara sa va vedeti. Voi numiti asta iubire. Tu vrei sa iti fie dor de ea, dar nu ai cand. Totul a devenit mai mult sau mai putin un cult. Nu se mai intampla nimic in viata voastra, nu este nimic nou, sunteti asa de obisnuiti unul cu celalalt ca nu exista gand, plan, perspectiva la care ea/el sa nu participe.
Contactul cu lumea exteriora s-a desprins de mult. De cand tu te-ai intors cu spatele la ei. De cand ai vazut ca nu ai sprijin, de cand ai vazut ca mai e unul ca tine. A fost o solutie chipurile buna, dar acum desi nu realizezi.. tot singur esti. Nu ai prieteni si nici nu iti doresti. Nu ai scop, dar nici linie de directie.
Esti complacut in propriile limite si refugii, victima a propriei doctrine cladita pe principii adolescentine, incurajat de un tonus familial convertit in principii unidirectionale.

Fara idealuri, fara proprii idei, intr-un vid fara lumina.

Stefan

00:20



Mergeti sa-l vedeti aici

Impreuna

11:09



Casa Poporului

01:40

Nimic mai simplu, nimic mai banal. Ceea ce ne-a lasat ninJa Ceaushu' ca simbol, avere si maretzie arhitecturala.
Cel mai chitch dintre toate, Casa Poporului roman si mandru de ea.

Frig 3

16:43

Iar am luat o pauza. Iar privesc spre voi. Numai eu, vantul si acei nori.
Dupa cum respira pare grabit, dar eu ma uit la bocanci si ghici ce? m-am impotmolit.
Printe degetele mele intinse un aer curat se strecoara si frigul aspru imi intra la subtioara.
Iarna destul ne-a asuprit, zapada destul a poposit, batranii degeaba au vorbit caci primavara curand se va pune pe gatit.

24 ianuarie

20:40

Ziua liceului meu, Alexandru Ioan Cuza - Bucuresti.
Acolo unde am iubit prima oara, unde am sarutat prima oara o fata, unde am fost dat afara prima oara de la o ora...
Acolo unde am facut tot ceea ce o sa-mi aduca aminte de adolescenta tot restul vietii si mereu zambind.
Ani cu insemnatate si amintiri unice.

Subscriu pe nikosita si urlu cat ma tzin plamanii: Traiasca MF3 - Fabrica de robotzei !!
1.

2.

3.

4.

Verde

23:31

Cernica si culorile

Vise

09:02



20 august, statiunea 2 mai.
Pe dig cu fata mea ne spritzuim cu ochii catre un apus deosebit. Doar o liniste intarita de oboseala unui drum din Bucuresti in aceeasi zi.
La un moment dat apar 2 familii cu varste cuprinse intre 30-35 de ani, cu 3 copii, o sticla de finlandia, una de campari si vro' 2 pet-uri de bere. Se aseaza la 1 m de noi. Zgomotul exagerat al copiiilor au determinat pe toti cei 20-30 de oameni ce priveau apusul sa se mute pe plaja. Noi am ramas.
Dupa un timp, cand a devenit insuportabil, atrag atentia cu respectul cuvenit unui domn despre faptul ca devine deranjant zgomotul. A inteles, dar celalt s-a repezit din senin catre mine injurand si cu amenintari de genul ca ma arunca de pe dig, ca daca vreau sa fotografiez sau sa ma f** cu fata, sa ma mut dracului de acolo.

Doamna, (capsunaritza tocmai intoarsa in Romania, cu arfe si accent de italianca) ii explica fetei mele ca nu este normal ca sa atragem noi atentia, daca nu ne convine sa plecam, totul pe un ton parintesc. Ca asa tupeu cum avem noi numai in Romania a vazut.

Dupa alte 10 minute in care am vazut un spectacol pentru care nu platisem bilet, asta din dorinta de a-mi apara linistea mult planuita, a trebuit sa plecam noi.

Am avut un vis. In care m-am dus in vacanta intr-un loc frumos si linistit si a trebuit sa plec de acolo deoarece 2 familii de romani au venit sa imi vorbeasca despre faptul ca desi eu am ajuns primul acolo, va trebui sa plec, pentru ca asa e normal si nu poata sa isi educe copiii corect, sau pardon sa le "puna calush in gura". Eu cel care am atras atentia am fost badaran, ei care consumau bauturi alcoolice de fata cu kinderii si injurau ca la usa cortului nu aveau nici o problema, erau in familie.

21 august,statiunea 2 mai.
Merg la terasa unde dau peste catziva care dupa ceva alcoale incep sa urle la barman sa puna manele tare frate, foarte tare ca asa e fain.. ,ca ei au chef de petrecut. Da, restul nu contau. Trist e ca barmanul s-a executat in secunda 2 cu CD-ul cu Salam la combina.

Am avut un vis ca traiam in Romania.

--

Nikoane si acordeoane

13:50

Dupa ce m-am convins ca in .Ro rar intalnesti un fotograf care sa vorbeasca frumos de altul sau sa isi recunoasca sincer lipsurile, o calitate cum ar fi talent sau viziune trebuie sa fie insotita de alta precum aroganta.
Cel mai 'fresh' prin 'clasa' sunt fotografiile cu femei. A devenit portofoliul respectului de sine si personalitatii fiecarui artist.
Recent aud pe un asemenea fotograf a carui lucrari le admirasem cu ceva zile in urma cum glumea de zor cu altul care tocmai terminase o lucrare cu nuduri masculine, lundu-l peste picior ca ar fi gay ceea ce face si ca sa puna mana sa fotografieze niste femei ca va da bine mereu in dosar, mai pui si ca ai o ocazie, doua sa atingi ceva.
Concluzia este clara. Esti vai de capul tau daca nu ai pus si tu montura pe un buric ceva, ca de frisca de pe tort nu mai vorbim, mai bine pui o lumanare in loc de 30 ca te-ai apucat de fOOtografie deJaba, tonusul artistic e putred.

Nu cred ca cineva poate demonstra ceva in acest fel, iar daca se traieste cu impresia ca poti sa ai parte de o partida buna de flirt sau sex folosind ca metoda aparatul foto sau plimbatul trepiedului pe strada, inseamna ca frustrarea s-a instalat inaintea menopauzei, sau pubertatea inca nu s-a terminat.

Sau putem sa cumparam exchipamente de enJde mii de coco, poate or sa alerge fOmeile cu chilotzii tanga dupa noi pe strada..

Nicu

22:10

Povestea unui galben

09:31



Continuand lunga serie a speciilor de pitzipoance, astazi am vazut o femela reprezentanta a pitzipoancelor de la marketing, comert, comunicari, finante-banci..etc.
Nu mai este nevoie sa dezvolt cat de stupid mi se pare sa mergi la solar in general, cu atat mai mult iarna, sa semeni cu mocirla in care ti se afunda adidashii de plaja luati din Mall, in miscarea de oscilatie a soldurilor precum mica sirena manelista.
Nu mai aduc aminte ca telefonul mobil se tine in geanta si nu in palma intoarsa cu 120 de grade fatza de cot tangent la ovare, intinsa in fatza barbiei sustinand cu inversunare posheta argintie la incheietura dintre brat si antebrat.
Blonda in cap, prajita pe fatza mai ceva ca friptura de porc uitata pe gratar, cercei semicerc cu raza 8 cm, telefon Nokia Sirocco in mana stanga (sa nu uitam: ne aflam in metrou), la gat un MP4 - Cafe del Mar in urechi, parfum dulce de iti epila parul din nas, posheta la incheietura, pantofi "de golf" Puma, sacou din acesta foarte la moda cu carouri albe cu negru, auriu pe la ochi si citea: "Povestea unui galben" - prima foaie a cursurilor citite in drum spre ASE.

--
1.

2.

--

Terminand cu hilara relatare despre parvenitii cu cariera comunala mutata intre dosarele de la banca, va recomand sa cititi pe cineva preocupat mai tare de acest subiect : aici

Fracturi..de amintiri

20:32



Deci sa ne hranim cu putine amintiri intr-un pahar de lut. Mut ma gandesc cum ne-am cunoscut prima oara. Interlaken, cel aparent fara nume. Printre oamenii fara fete si caractere. Cele ce au scris pe foaia vietii noastre pana vom piere. Si nimic nu mai conteaza. Ma bruiaza zgomotul celor ce privesc catre noi, fara ochi sa vada acei nori. Pufosi se aduna cand sfarsitul saptamanii ma face sa privesc catre voi. Locuri unice in lume.



Imi e dor, de Elvetia, de peisajele ei, de vai glaciare, de arhitectura din Berna, de cafenelele dintre stradute, de locurile unde ma regasesc..mai mereu ma gandesc.

Punct de vedere

00:05


Karla, cainele meu cel zapacit, dorind sa imi atraga atentia intr-un mod cat mai gingas.