Fracturi..de amintiri

Deci sa ne hranim cu putine amintiri intr-un pahar de lut. Mut ma gandesc cum ne-am cunoscut prima oara. Interlaken, cel aparent fara nume. Printre oamenii fara fete si caractere. Cele ce au scris pe foaia vietii noastre pana vom piere. Si nimic nu mai conteaza. Ma bruiaza zgomotul celor ce privesc catre noi, fara ochi sa vada acei nori. Pufosi se aduna cand sfarsitul saptamanii ma face sa privesc catre voi. Locuri unice in lume.



Imi e dor, de Elvetia, de peisajele ei, de vai glaciare, de arhitectura din Berna, de cafenelele dintre stradute, de locurile unde ma regasesc..mai mereu ma gandesc.