Rousse spre deosebire de Varna este un oras format din cartiere muncitoresti parte a parcurilor industriale si navale de la Dunare.
Aici nu a existat oportunitatea fluxului de turisti si asta se vede la o simpla tentativa de a comunica cu localnicii.
Cand am ajuns noi, ploua si era frig, de la gara pana in centru am mers cca 40 minute pe jos pe stradutele cu gauri multe in asfalt, cativa oameni ai strazii, printre blocuri mult mai vechi ca ale noastre, cu tencuiala cazuta si rareori demne de confort 1.
Tot tabloul ma plasa intr-un film rusesc vechi si uitat prin arhiva tvr.
Centrul, o bucata de istorie peste care au trecut vremile comuniste face nota discordanta cu restul orasului. Pavaje clasice, cladiri vechi si statui comuniste contureaza ca peisaj in jurul tribunalului ce se afla exact la intersectia stradutelor centrului. Inspre Sud cateva restaurante si magazine cu portile ferecate si multi caini maidanezi patruland voiosi.
Foarte putine compozitii mi-au atras atentia, deoarece in afara de centru nu am gasit nimic important in oras.
Intorcandu-ma la localnici am ramas cu o impresie usor proasta. Mi s-au parut foarte reticenti in a comunica cu oamenii, chiar si hainele pe care le purtau erau aproape numai in nuante de gri, cachi, negru..semn ca filmul rusesc inca nu s-a terminat. Transportul in comun cu acele autobuze rusesti parca fabricate in timpul celui de-al doilea razboi mondial deranjau din cand in cand centrul linistit si adormit sub ploaia mocaneasca.
In afara de binecunoscutul METRO si cateva cladiri-muzeu, atractia turistica e ca si inexistenta, asta facand din acest oras unul oarecum uitat si ne-corcodant cu celebrele statiuni bulgaresti.
Filmul rusesc se incheie intr-o pustietate gri dominata de zgomotul ploii. Enjoy the silence.
Toate fotografiile din aceasta plecare le puteti vedea aici