moved

papuashu.blogspot.com

Stefan

00:20



Mergeti sa-l vedeti aici

Impreuna

11:09



Casa Poporului

01:40

Nimic mai simplu, nimic mai banal. Ceea ce ne-a lasat ninJa Ceaushu' ca simbol, avere si maretzie arhitecturala.
Cel mai chitch dintre toate, Casa Poporului roman si mandru de ea.

Frig 3

16:43

Iar am luat o pauza. Iar privesc spre voi. Numai eu, vantul si acei nori.
Dupa cum respira pare grabit, dar eu ma uit la bocanci si ghici ce? m-am impotmolit.
Printe degetele mele intinse un aer curat se strecoara si frigul aspru imi intra la subtioara.
Iarna destul ne-a asuprit, zapada destul a poposit, batranii degeaba au vorbit caci primavara curand se va pune pe gatit.

24 ianuarie

20:40

Ziua liceului meu, Alexandru Ioan Cuza - Bucuresti.
Acolo unde am iubit prima oara, unde am sarutat prima oara o fata, unde am fost dat afara prima oara de la o ora...
Acolo unde am facut tot ceea ce o sa-mi aduca aminte de adolescenta tot restul vietii si mereu zambind.
Ani cu insemnatate si amintiri unice.

Subscriu pe nikosita si urlu cat ma tzin plamanii: Traiasca MF3 - Fabrica de robotzei !!
1.

2.

3.

4.

Verde

23:31

Cernica si culorile

Vise

09:02



20 august, statiunea 2 mai.
Pe dig cu fata mea ne spritzuim cu ochii catre un apus deosebit. Doar o liniste intarita de oboseala unui drum din Bucuresti in aceeasi zi.
La un moment dat apar 2 familii cu varste cuprinse intre 30-35 de ani, cu 3 copii, o sticla de finlandia, una de campari si vro' 2 pet-uri de bere. Se aseaza la 1 m de noi. Zgomotul exagerat al copiiilor au determinat pe toti cei 20-30 de oameni ce priveau apusul sa se mute pe plaja. Noi am ramas.
Dupa un timp, cand a devenit insuportabil, atrag atentia cu respectul cuvenit unui domn despre faptul ca devine deranjant zgomotul. A inteles, dar celalt s-a repezit din senin catre mine injurand si cu amenintari de genul ca ma arunca de pe dig, ca daca vreau sa fotografiez sau sa ma f** cu fata, sa ma mut dracului de acolo.

Doamna, (capsunaritza tocmai intoarsa in Romania, cu arfe si accent de italianca) ii explica fetei mele ca nu este normal ca sa atragem noi atentia, daca nu ne convine sa plecam, totul pe un ton parintesc. Ca asa tupeu cum avem noi numai in Romania a vazut.

Dupa alte 10 minute in care am vazut un spectacol pentru care nu platisem bilet, asta din dorinta de a-mi apara linistea mult planuita, a trebuit sa plecam noi.

Am avut un vis. In care m-am dus in vacanta intr-un loc frumos si linistit si a trebuit sa plec de acolo deoarece 2 familii de romani au venit sa imi vorbeasca despre faptul ca desi eu am ajuns primul acolo, va trebui sa plec, pentru ca asa e normal si nu poata sa isi educe copiii corect, sau pardon sa le "puna calush in gura". Eu cel care am atras atentia am fost badaran, ei care consumau bauturi alcoolice de fata cu kinderii si injurau ca la usa cortului nu aveau nici o problema, erau in familie.

21 august,statiunea 2 mai.
Merg la terasa unde dau peste catziva care dupa ceva alcoale incep sa urle la barman sa puna manele tare frate, foarte tare ca asa e fain.. ,ca ei au chef de petrecut. Da, restul nu contau. Trist e ca barmanul s-a executat in secunda 2 cu CD-ul cu Salam la combina.

Am avut un vis ca traiam in Romania.

--

Nikoane si acordeoane

13:50

Dupa ce m-am convins ca in .Ro rar intalnesti un fotograf care sa vorbeasca frumos de altul sau sa isi recunoasca sincer lipsurile, o calitate cum ar fi talent sau viziune trebuie sa fie insotita de alta precum aroganta.
Cel mai 'fresh' prin 'clasa' sunt fotografiile cu femei. A devenit portofoliul respectului de sine si personalitatii fiecarui artist.
Recent aud pe un asemenea fotograf a carui lucrari le admirasem cu ceva zile in urma cum glumea de zor cu altul care tocmai terminase o lucrare cu nuduri masculine, lundu-l peste picior ca ar fi gay ceea ce face si ca sa puna mana sa fotografieze niste femei ca va da bine mereu in dosar, mai pui si ca ai o ocazie, doua sa atingi ceva.
Concluzia este clara. Esti vai de capul tau daca nu ai pus si tu montura pe un buric ceva, ca de frisca de pe tort nu mai vorbim, mai bine pui o lumanare in loc de 30 ca te-ai apucat de fOOtografie deJaba, tonusul artistic e putred.

Nu cred ca cineva poate demonstra ceva in acest fel, iar daca se traieste cu impresia ca poti sa ai parte de o partida buna de flirt sau sex folosind ca metoda aparatul foto sau plimbatul trepiedului pe strada, inseamna ca frustrarea s-a instalat inaintea menopauzei, sau pubertatea inca nu s-a terminat.

Sau putem sa cumparam exchipamente de enJde mii de coco, poate or sa alerge fOmeile cu chilotzii tanga dupa noi pe strada..

Nicu

22:10

Povestea unui galben

09:31



Continuand lunga serie a speciilor de pitzipoance, astazi am vazut o femela reprezentanta a pitzipoancelor de la marketing, comert, comunicari, finante-banci..etc.
Nu mai este nevoie sa dezvolt cat de stupid mi se pare sa mergi la solar in general, cu atat mai mult iarna, sa semeni cu mocirla in care ti se afunda adidashii de plaja luati din Mall, in miscarea de oscilatie a soldurilor precum mica sirena manelista.
Nu mai aduc aminte ca telefonul mobil se tine in geanta si nu in palma intoarsa cu 120 de grade fatza de cot tangent la ovare, intinsa in fatza barbiei sustinand cu inversunare posheta argintie la incheietura dintre brat si antebrat.
Blonda in cap, prajita pe fatza mai ceva ca friptura de porc uitata pe gratar, cercei semicerc cu raza 8 cm, telefon Nokia Sirocco in mana stanga (sa nu uitam: ne aflam in metrou), la gat un MP4 - Cafe del Mar in urechi, parfum dulce de iti epila parul din nas, posheta la incheietura, pantofi "de golf" Puma, sacou din acesta foarte la moda cu carouri albe cu negru, auriu pe la ochi si citea: "Povestea unui galben" - prima foaie a cursurilor citite in drum spre ASE.

--
1.

2.

--

Terminand cu hilara relatare despre parvenitii cu cariera comunala mutata intre dosarele de la banca, va recomand sa cititi pe cineva preocupat mai tare de acest subiect : aici

Fracturi..de amintiri

20:32



Deci sa ne hranim cu putine amintiri intr-un pahar de lut. Mut ma gandesc cum ne-am cunoscut prima oara. Interlaken, cel aparent fara nume. Printre oamenii fara fete si caractere. Cele ce au scris pe foaia vietii noastre pana vom piere. Si nimic nu mai conteaza. Ma bruiaza zgomotul celor ce privesc catre noi, fara ochi sa vada acei nori. Pufosi se aduna cand sfarsitul saptamanii ma face sa privesc catre voi. Locuri unice in lume.



Imi e dor, de Elvetia, de peisajele ei, de vai glaciare, de arhitectura din Berna, de cafenelele dintre stradute, de locurile unde ma regasesc..mai mereu ma gandesc.

Punct de vedere

00:05


Karla, cainele meu cel zapacit, dorind sa imi atraga atentia intr-un mod cat mai gingas.

Mijloc de zi

21:04



Un praz la pachet, o ciucalata in termos, voie buna in pieptar si vant la pupa.
Pranzul pe creasta nordica a Craiesei.

Monologuri

17:40



Sesiunea incepe peste o saptamana, pana atunci am gramada de predari, dupa cat am de pregatit cred ca nici al din iad nu e asa negru :D . Vor sa dau 4 examene..pfff, vor un proiect si nu mai stiu cate probleme pe langa laboratoare. Poate.
Mi-e somn si vreau iubire de la fata mea. Ma doare in paispe de restul.
Cu mai mult ca niciodata, nu am chef de perioada asta asa cum de 5 ani tot asta fac si nu mai ia sfarsit si cateodata stai sa te intrebi de ce o visezi pe Elena Ceausescu cum iti face nodul la cravata portocalie la absolvire.
Acum am chef de zacut, de culori, de frumos, de bun, de cald, de prieteni.
Zacut la geamul secretarei pana termina de uns unghiile si scuipat in par pentru ca sa obtin numarul de credite, restante si alte bucurii de studentie. Dupa ce ca nr de credite e mic, mai uita si cate un preafericit rocker de profesor sa treaca cate o nota de pe la cate vreun colocviu la o materie de care nici nu ai auzit decat dupa ce a fost trecuta in carnet (si atunci sunt dubii pentru ca e dificil sa distingi ce a scris in dreptul materii-3 litere).
Anul acesta avem un ninja la o materie. Examenul la el cred ca nici doctorantii in ingineria materii lui nu sustin asa ceva. Ne-a avertizat clar: "va luati sanvishuri ca examenul dureaza o zi. Dupa partea teoretica scrisa venim sa facem cea practica si nu plecati pana nu terminati si functioneaza". Daca era specializarea facultatii intelegeam, dar asa cred ca era de ajuns un examen normal de 2-3 ore scris.
Si alti, alti rockeri fara formatie neintelesi si cu prestanta ceausist-inginereasca.
Gri si cachi in toata frumusetea epocii de aur, totul in salile inghetzate peste care au trecut zeci de ani si generatii de pioneri
.
Noi sa fim sanatosi, iar berile reci. Sesiunea de abia incepe.

Yellow

23:33



Nu mai vreau sa ma rasucesc in ganduri inutile, griji si melodii triste. Nu mai ma intereseaza sa inteleg subiectivismul dus la rang de justificare si m-am saturat de oameni ce sunt prea comozi pentru a creea idei.
Poate o continua melodie ce ma duce cu privirea catre trecut sau viitor intr-un propriu vis de liceean. Nici atat, dimineata ma imbarbateaza nu mai sunt asa boem.

Cluj Napoca - Postcard (2)

18:37

Pe Matei Corvin nu l-am fotografiat de aceasta data, era in 'operatie', deci inconjurat de schele de lemn. Nu as vrea sa zic ca mOghioarii sunt de vina, asta cel putin pana vad rezultatul... normal, e vina lor. Indiferent. (sustinea colegul de la vagonul cusheta incercand sa gaseasca justificare pentru ninsoarea abundenta de afara).

Ganduri de bine de pe pamant romanesc!

Cluj Napoca - Postcard (1)

23:04

Un oras deosebit unde mereu ma intorc cu placere. Desi imprejurarile nu au fost tocmai placute, am reusit sa trag cateva cadre "in drum" .
Frig si oameni mai putin grabiti ca deobicei, oras amortit..asa ca de ianuarie.



Toate fotografiile le puteti vizualiza aici

Nervi cat nametii

19:19

Venind cu masina in aceasta dimineata dinspre Bragadiru, la intrarea in Bucuresti datorita nametilor de peste jumatate de metru s-a stat la un semafor mai bine de o ora si jumatate. Ocazie cu care mi-a fost dat sa vad pana unde ajunge lipsa de subsanta cenusie a taximetristilor bucuresteni.
Pe drumul national ce marcheaza intrarea in cartierul Rahova printr-o intersectie intre 2 artere principale erau formate 2 troiene corespunzatoare sensului de mers. Dupa primele 20 minute de asteptat pe cei ce s-au impotmolit in intersectie, pretenii nostri taximetristi din spate, considerand ca stau in curul prostilor, au intrat pe contrasens incercand sa ne depaseasca pe noi cei care nu stim cum sta treaba cu condusu' . In consecinta atunci cand intersectia s-a eliberat, normal..cei care vroiau sa iasa din Bucuresti nu aveau pe unde. Pe sensul lor de mers erau baietzii de baietzi ce tot pe noi ne injurau sa le facem loc (normal in fatza) in coloana din care tot ei au iesit.

Nu a fost indeajuns tona matinala de nervi asa ca mi-a fost dat sa vad cum unul dintre taximetristi, nervos foc pe un caine alb maidanez ce avea tupeul sa stea in drumul lui (ceva de genul celor de la stana, inghetzat si cu o privire ratacita) il loveste cu furie si cainele cade in zapada. Incearca sa se ridice, cu greu reuseste schiopatand si plangand, iar cineva il ia inspre niste case cu curte.
Toata ziua nu am mai fost bun de nimic. Daca taximetristul nu pleca atunci din fata noastra, as fi facut si eu ceva pentru omenire, asta doar asa sa urmez o expresie a unui alt destept cu masina galbena.."ca sa il trec in palmares"..

Dupa ce ne-a sfidat pe toti si si-a batut joc de cei ce circulau regulamentar, a fost nevoie sa izbeasca si un biet caine, ce dracu'..omul se grabea..

--

Rasnov. Back in time.

18:34



Nimic nu se mai aude, afara sunt -18 grade. Simt doar mirosul de fag ars in sobele batrane si orice pas in alb produce un zgomot infundat, estompat de zapada afanata.
Ieri si totusi acum 15 ani eram in acelasi loc, in aceeasi atmosfera tragand o sanie verde in promenada rasnoveana.
Vad cateva chipuri pe ulita alaturata, aceleasi. Imbatranite si mai triste. Sa fie vremea de vina, sau poate timpul.
Mie unul mi-a inghetat mana pe declansator, intru la caldura.

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.